Un grup de 33 de antreprenori, manageri şi profesori au
trimis o scrisoare deschisă premierului, ministrului Muncii şi
preşedintelui ales.
Aceştia arată că măsura afectează economia şi cele mai vulnerabile segmente de pe piaţa muncii.
“Creşterea
salariului minim impune o povară suplimentară firmelor existente, şi
aşa decapitalizate de criza economică, şi descurajează iniţierea de noi
afaceri”.
Măsura de majorare a
salariului minim în 2015 “este distructivă pentru economie şi afectează
bunăstarea celui mai sărac segment al forţei de muncă” se arată într-o
scrisoare deschisă trimisă premierului, ministrului Muncii şi
preşedintelui ales şi semnată de un grup de 33 de profesori, economişti
şi antreprenori
“Intuim raţiunile politice şi totodată constrângerile bugetare care ar justifica o astfel de decizie. Totuşi, considerăm oportun să ne exprimăm un punct de vedere care,
sperăm, într-o primă fază va determina reconsiderarea acestei decizii,
iar ulterior va constitui o temă de discuţie şi un punct de plecare pentru formularea unor politici sănătoase de natură să sprijine bunul mers al economiei”, se arată în document.
O prohibiţie ce duce la şomaj
Semnatarii
argumentează în primul rând prin faptul că „salariul minim” instituie o
prohibiţie: îi împiedică pe angajatori să colaboreze cu persoanele slab
calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege.
În
consecinţă, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel
determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă
(din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane.
“Cei afectaţi se împart în două categorii: (1) întreprinzătorii şi companiile care
oferă de lucru oamenilor fără calificări deosebite şi care vor
descoperi că trebuie să cheltuiască mai mulţi bani din buzunar pentru
a-şi menţine activitatea, putând induce şi o creştere a preţurilor care
îi va afecta în primul rând tot pe cei cu un nivel redus al
veniturilor; (2) persoanele cu slabă calificare sau fără experienţă, care ocupă sau vor să ocupe o slujbă şi care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze fără acte legale”, se explică în scrisoare.
Patru din cinci economişti spun că salariul minim creşte rata şomajului în rândul tinerilor şi al persoanelor slab calificate
Poate
cel mai apreciat manual universitar modern de economie, cel al
profesorului N. G. Mankiw de la Universitatea Harvard, se referă
explicit la această problemă, menţionând că 79% dintre economişti sunt
de părere că salariul minim creşte rata şomajului în rândul tinerilor şi
al persoanelor slab calificate, arată sursa citată.
După cum
bine ştiţi, în România rata şomajului în rândul tinerilor este de
aproape 4 ori mai mare decât rata generală a şomajului (23,9% faţă de
6,7%), iar „munca la negru” a luat proporţii îngrijorătoare. Potrivit
Consiliului Fiscal, unul din cinci salariaţi lucrează „la negru”: „La
nivelul anului 2012, în România erau circa 1,57 milioane de salariaţi,
patroni şi întreprinzători individuali neînregistraţi, «la negru»,
reprezentând aproximativ 27,7% din totalul salariaţilor, patronilor şi
întreprinzătorilor individuali din economie”.
Aceeaşi sursă menţionează că evaziunea fiscală din „munca la negru” s-a
dublat faţă de anii dinaintea crizei economice, valoarea anuală a
impozitelor pe venit şi a contribuţiilor pe care întreprinzătorii refuză să le achite ajungând la 3,7 miliarde de euro.
Salariul minim, majorat cu 50%, PIB-ul a crescut cu 9%
În
ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis să oferi locuri de
muncă a tot crescut, de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent.
Cu majorarea preconizată în 2015, la 1050 lei, salariul minim ar putea înregistra o creştere de 50% în doar
câţiva ani, interval în care producţia (PIB) se estimează a creşte doar
cu 9%. Din 2007-2008 încoace salariul minim a crescut permanent mai
repede decât salariul mediu; dacă înainte de 2009 acest prag era fixat
la mai puţin de 30% din salariul mediu, acum reprezintă 40%.
“Nu este de mirare atunci că o parte
atât de mare din forţa de muncă, aproape un milion şi jumătate de
salariaţi, sunt remuneraţi cu salariul minim. Dacă fenomenul va
continua, România riscă să ajungă o ţară de angajaţi, cu o vastă
economie informală, cu sute de mii de oameni care nu îşi găsesc o slujbă
sau care nu intră sub umbrela sistemelor de asigurări sociale. Vă
amintim că nivelul
de trai nu sporeşte prin decrete guvernamentale, ci datorită creşterii
productivităţii, care face ca un volum tot mai mare de bunuri şi
servicii să fie obţinute cu preţul aceluiaşi efort depus”, subliniază
semnatarii.
“Creşterea salariului minim impune o povară
suplimentară firmelor existente, şi aşa decapitalizate de criza
economică, şi descurajează iniţierea de noi afaceri. Creşterea
salariului minim este în mod fundamental
o măsură anti-socială, lovind exact în populaţia săracă: persoane cu
nivel redus de instruire (73% din totalul şomerilor!), tineri fără
experienţă, categorii sociale defavorizate sau discriminate. Din câte
înţelegem, dumneavoastră şi Guvernul din care faceţi parte aveţi drept
obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale românilor. În acest caz,
este necesară abandonarea măsurii creşterii salariului minim şi
concentrarea pe acele politici care încurajează crearea de locuri de
muncă, investiţiile şi productivitatea”, se mai scrie în scrisoarea
citată.
Cine semnează scrisoarea
Bogdan Glăvan, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană
Cristian Păun, profesor universitar, Academia de Studii Economice
Octavian Bădescu, antreprenor, Sameday Courier
Florin Cîţu, economist
Felix Pătrăşcanu, antreprenor, CEO Fan Courier
Dragoş Anastasiu, antreprenor, General Manager Eurolines
Radu Nechita, conferenţiar doctor, preşedinte CISED
Mircea Tudor, antreprenor, preşedinte MBTelecom
Adrian Stanciu, antreprenor şi profesor, Erudio, Maastricht School of Management Romania
Mihai Matei, antreprenor, Country Manager Syericycle Romania
Alexandru Ghiţă, antreprenor, preşedinte Educativa Group
Cristian Nicolae, antreprenor şi manager, Softexpert Mobility, John Maxwell Team
Claudiu Năsui, economist, preşedinte SOLIB
Adrian Mitroi, analist economic
Ovidiu Neacşu, antreprenor
Gabriel Mursa, conferenţiar universitar, Institutul Hayek România
Radu Muşetescu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice
Vlad Topan, lector universitar, Academia de Studii Economice
Costea Munteanu, profesor universitar, Academia de Studii Economice
Vlad Mureşan, lector universitar
Gabriel Staicu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice
Ion Radu Zilişteanu, analist economic
Radu Cujba, antreprenor
Victoria Burton, antreprenor
Cosmin Marinescu, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice
Valentin M. Ionescu, consultant
Cristina Chiriac, antreprenor
Gabriel Biriş, avocat
Mihaela Ifrim, lector universitar, Institutul Hayek România
Romeo Vatra, antreprenor
Emanuel Mihail Socaciu, lector universitar, Universitatea din Bucureşti
Marius Cristian Pană, conferenţiar universitar, Academia de Studii Economice
Octavian-Dragomir Jora, lector universitar, Academia de Studii Economice, jurnalist economic
Sursa: www.curierulnational.ro
