scrolltotop

luni, 30 ianuarie 2017

De la SIF am învăţat importanţa alocării activelor, nu a selecţiei acestora



Trendul mondial de emancipare economică şi financiară a naţiunilor, corporaţiilor şi consumatorilor a impus fondurilor de capital, uşor disponibile în economiile avansate, să caute noi oportunităţi de plasament.

Ziarul "Bursa", Suplimentul "Bursa SIF-urilor şi Fondul Proprietatea", 30 ianuarie 2017


Articolul pe larg:

De la SIF am invatat importanta alocarii activelor, nu a selectiei acestora

România europeană - 10 ani, 10 realizări notabile



La 1 ianuarie 2017 se împlinesc 10 ani foarte buni, în care România a revenit în echipa civilizaţiei europene, cea care ne-a dat apartenenţa de limbă şi de istorie. 
Suntem un popor eminamente european, suntem un popor latin, cu tradiţii şi binecuvântări de locaţie, relief, apă, resurse etc. absolut remarcabile. 
Noi luăm de bune aceste active naţionale excepţionale, dar uităm că suntem şi responsabili să le folosim cu grijă şi să le lăsăm în bună păstrare şi pentru generaţiile următoare.

Consumatorul român s-a comportat financiar după modelul guvernului său: împrumut excesiv, doar pentru consum sau pentru investiții superficiale, fără o viziune pe termen lung acoperitoare pentru asperitățile mai multor cicluri economice, cheltuind mai mult decât ar trebui, în special pe baza unor venituri viitoare, copiind modelul consumerist de supra îndatorare pe bani ieftini, de tip nord-american.

Un mare minus pe care îl avem este acela că am privatizat prea mult din sectorul financiar sau, echivalent, nu am avut grijă să capitalizăm suficient capitalul financiar românesc atât de necesar în finanțarea creșterii noastre sustenabile.


1. Un proiect intergeneraţional de succes
2. Convergenţa: încet, dar sigur
3. Echilibrarea obligatorie a sistemului de pensii. Investiţiile în pensii
4. Ce am pierdut la forţa de muncă am câştigat la modernitate
5. Clasa de mijloc, emancipată şi ambiţioasă
6. Sinergiile intereuropene combină avantajele competitive şi cele comparative interdependente
7. Pasivele noastre devin noile noastre active
8. Transferul de know-how, savoir-faire, în sectorul financiar a fost esenţial
9. Suntem mai competitivi. Uber-competiţia mondială ne va impune productivitate şi eficienţă
10. Finanţele sunt în formă mai bună. Poziţia fiscală a unui stat este, de fapt, avantajul competitiv naţional

Revista "Piaţa financiară", Ediţie specială "România europeană. 10 ani în UE", decembrie 2016

Articolul pe larg:
Romania europeana - 10 ani, 10 realizari notabile

marți, 30 iunie 2015

Interviu Adrian Mitroi: Grecia ar trebui sa-si aduca "cravatele" la masa negocierilor


Zona Euro se pregateste de intrarea Greciei in default, in aceasta saptamana, dupa ce a refuzat sa prelungeasca finantarea tarii, in urma anuntului surprinzator al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum, despre care analistul economic Adrian Mitroi considera ca nu reprezinta decat "o fuga din calea raspunderii", din partea unor politicieni greci sfidatori care au afisat continuu un aer "relaxat" la negocierile cu Eurogroup-ul, avand o singura tinta: stergerea datoriilor!
"Iertarea de datorii a fost, din punctul meu de vedere, mandatul cu care au venit cei doi fara cravata, la propriu si la figurat, daca putem numi asa cele doua personaje (Alexis Tsipras, premierul grec, si Yanis Varoufakis, ministrul de finante - n.r.). Impolitetea de a nu purta cravata, la o intalnire Eurogroup, cand toti ceilalti aveau la gat, a fost un mesaj clar: iertarea datoriilor. Orice altceva reprezenta o pierdere. Nu au urmarit in nici un fel negocierea si nici nu au venit pregatiti pentru asa ceva", apreciaza Adrian Mitroi (foto).
La summit-ul liderilor celor 28 de tari ale Uniunii Europene din luna mai, seful executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, aflat intr-o mare verva, i-a primit cu diferite gesturi amicale pe participantii la summit. Se pare ca Juncker i-ar fi propus atunci premierului grec, Alexis Tsipras, sosit fara cravata, ca si la intalnirea recenta a Eurogroup, sa i-o imprumute pe a lui, iar primului ministrul ungar Viktor Orban i-a spus in loc de bun venit "Salut, dictatorule!".

Wall-Street.ro: Vi se pare o idee buna ca Grecia sa iasa din Zona Euro?

Adrian Mitroi: Eu cred ca Grecia nu va iesi din Zona Euro. Nu exista acest deznodamant. Compromisul major va trebui facut, chiar daca sunt foarte suparati, evident de impolitetea cu care au fost tratati atat presedintele Eurogroup, cat si toti ceilalti membri importanti de partea cealalta a mesei (Grecia - n.r.) A fi tratat fara cravata, la Bruxelles reprezinta o impolitete inaceptabila si ofera un mesaj de relaxare.
Nici un politician nu este atat de important, incat sa fie mai important decat o constructie la nivel European, cu o istorie de peste 60 de ani. Este o constructie pentru care nici un politician nu are suficient de mult sufragiu si cuprindere ca sa o afecteze. Dupa ce ca esti rau-voitor, mai esti si nepoliticos si arunci pe umerii celor (apelul la referendum – n.r.) care ti-au dat deja un gir prin votul lor sa-i reprezinti, ceea ce este inaceptabil pentru un politician. Trebuie ori sa aibe solutii, ori sa plece si sa lase locul altuia. Acest lucru, reprezinta primul punct din descrierea postului unui politician.
Aceasta referinta din nou la actionari (votanti –n.r.) cand ceri sprijinul acestora este o fuga din calea raspunderii. Nu este clar nici la ce anume se refera acel referendum. Este o fumigena care si pe noi analistii ne-a lasat complet in necunostinta. Aceasta impolitete, cuplata cu incompetenta, cu lipsa de diplomatie si responsabilitate, reprezinta un cumul pe care poporul grec, care de altfel este cel care a inventat democratia, nu-l va trece cu vederea, pentru ca sufragiile pro-Europa sunt indubitabile.
Daca votezi impotriva austeritatii, cand ai creditorii la usa, inseamna ca nu intelegi contextul. Pare ca austeritate inseamna competitivitate, in traducerea pietei, si iertare de datorii, evident, in traducerea politicienilor.

Wall-Street.ro: Va reusi Grecia sa respecte termenul limita de plata catre FMI?

Adrian Mitroi: Bineinteles ca nu, pentru ca nu are de unde. Nu exista alta solutie si cred ca se va amenda doar intr-un singur fel: imprumuturi de urgenta, un compromis, niste conditii tehnice din care noi nu vom intelege nimic, un vot la referendum care nu va fi clar si nici interpretarea sa. In schimb, politicienii europeni sunt cei care vor trebui sa gaseasca solutii, oricat de grea le va fi aceasta pastila amara.
Si acum ca sa vorbim critic si de Europa, ea a fost cea care crescut acest adolescent (Grecia - n.r.) in aceasta lipsa totala de disciplina. Carnetul de note i-a fost ignorat si trecuta la toate materiile, desi evident ca nici macar nu trecuse la examen. Si Angela Merkel, cea care a desenat acest scenariu, este prizoniera propriei sale ingaduinte. Acum trebuie sa mearga pana la capat.

Wall-Street.ro: Ar fi necesar un Guvern tehnocrat similar lui Monti din Italia?

Adrian Mitroi: Da. Acesta reprezinta pasul pe care trebuie sa-l faca poporul grec. Sa dea un vot de blam celor fara cravata si sa aduca la masa negocierilor cravata, pentru ca le place sau nu, democratia "Money-cratiei". Astazi, nu mai votezi fara a tine cont de finantare, de cel dispus sa-ti finanteze opiniile tale democratice. Asa ca solutia este una singura: poporul grec sa-si aduca la masa niste tehnocrati, care, in primul rand sa aiba cravata la gat. Este un mesaj pentru toate natiunile Europei. Solutia nu sta in populism, ci in practicalitate executiva. Guvernele si natiunile se conduc astazi cu cravata si cu business-planuri, nu cu promisiuni contra-ciclice.

Wall-Street.ro: Ce s-ar putea intampla de acum incolo in Europa?

Adrian Mitroi: Cel mai periculos lucru, care se poate intampla acum la nivel european ar fi dat de o noua recesiune. Pentru ca am intra intr-o recesiune cu dobanzile scazute. Pana acum, a fost totul relativ in regula. Dar, daca vom intra cumva in recesiune, din varii motive, de exemplu, importata din China, scapata din vedere de Statele Unite, construita de Europa, ar fi un lucru extrem de dificil. Eu cred ca BCE stie foarte bine acest lucru, deoarece nu iti poti permite acum sa intri intr-o crestere de yeld-uri pe periferice si o corectie bursiera de tip Bear de 20% in conditiile in care dobanzile sunt zero.
Sunt convins ca politicienii europeni vor face totul in aceste conditii sa evite orice astfel de scenariu. Cu privire la Grecia, nu le mai ramane astfel decat un compromis masiv. Trebuie sa le dea grecilor sansa sa intoarca o victorie si, parerea mea, se va forta o conducere tehnocrata la Atena. Nimeni nu crede, nici macar cetatenii greci nu cred, intr-un esec total care ar putea urma.

Link: adrian-mitroi-grecia-ar-trebui-sa-si-aduca-cravatele-la-masa-negocierilor
Sursa: www.wall-street.ro; 29 iunie 2015; foto Mediafax

Explicațiile unui semi-eșec. Cum a uitat statul să ia bani de la români

 


Popularizarea redusă şi structura ofertei mai puţin uşor de înţeles de către investitori sunt cauzele nesubscrierii integrale a emisiunii titlurilor de stat pentru populaţie.

Vineri a intrat la tranzacţionare la cota Bursei de Valori Bucureşti prima emisiune de titluri de stat pentru populaţie, a cărei valoare de 100 milioane lei a fost licitată numai în proporţie de 65% de investitori. Cum a fost oferta? „Oportună, dar puţin explicată destinatarilor şi încă neclară la modul de răscumpărare înainte de scadenţă“, ne răspunde analistul financiar Adrian Mitroi. El spune că investitorii ar fi putut să vină în număr mai mare dacă emitentul ar fi pregătit altfel oferta şi că nu randamentul mic este cel care i-a speriat pe potenţialii cumpărători. În contextul temporar al deflaţiei, chiar şi aceste dobânzi mici sunt de natură să aducă randamente pozitive reale, mai spune Mitroi.

O ofertă derulată în anonimat

Conform rezultatelor comunicate de Guvern, 27.810 titluri au fost subscrise în tranşa primară (până la maximum 50 titluri) şi 37.189 de unităţi au mers căre tranşa secundară. Aceasta înseamnă o slabă atingere a obiectivului unei mai bune dispersii precizat înainte de derularea ofertei de către Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei.
Gradul slab de acoperire la nivel naţional poate şi explică faptul că 46,13% din subscrieri au fost realizate în Bucureşti. Mitroi observă, la rândul său, că argumentele în favoarea ofertei au reprezentat parcă doar o „expunere de motive instituţională“ şi nu un tip de prospect de emisiune care să înlesnească participarea celor interesaţi. „Diversificarea bazei de investitori nu este un argument pentru comparator, ci pentru emitent“, ne aminteşte el. Sub acest aspect, poate că oferta a fost prea ambiţioasă în ceea ce priveşte suma. „Aş fi început cu o ofertă mai mică, dobândă mai mare şi scadenţa mult mai mică“, a declarat, pentru revista Capital, Mitroi, autor al unui curs care de finanţe comportamentale pe care îl predă la ASE.

Prea sofisticat pentru un debut pe piaţă

„Structura nu este uşor de înţeles de catre deţinător. Ajustarea acestei dobânzi cu beneficiul la impozitare de dobândă, dar şi de capital ar trebui exemplificată. La fel şi calcul preţului“, spune Adrian Mitroi care atrage atenţia că „ la nivel de achiziţie individuală, un titlu de stat nu are cum să fie foarte atrăgător acum“. Investitorii îşi fac, însă, un calcul simplu de dobândă şi sunt dispuşi să renunţe la o parte din aceasta pentru confortul financiar al unei lichidităţi fără constrângerea maturităţii impuse de un depozit bancar. Sub acest aspect, „dezavantajul mic al comisioanelor şi dobânzilor compenseză riscul de pierdere de capital nominal“. Investitorii înţeleg şi că investesc în alt tip de instrument care oferă o siguranţă mai mare. Astfel, dobânda promisă reprezintă doar o parte din atractivitate, însă contează mult şi reducerea profilului de risc total al portofoliului, spune Mitroi.

Piaţa titlurilor de stat trebuie să iasă din cercul închis al băncilor

I-am întrebat pe interlocutorii noştri dacă, după semi-eșecul acestui prim test, programul trebuie continuat. „Aceste instrumente sunt esenţiale oricărei pieţe de capital. La pachet cu demersul pentru piaţa emergentă, proiectul este un pas bun inainte. Aştept ca seriile următoare să fie recurente, cursive, lichide şi atractive“, afirmă şi Mitroi. El crede că, într-un viitor mai îndepărtat, s-ar putea realiza şi emisiuni de titluri protejate faţă de inflaţie. Important este ca ofertele să fie explicate foarte bine investitorilor. „De prezentat la concret, simplu şi mai complex, individual şi la nivel de portofoliu suita de avantaje asociate. De evitat nuanţa aristocratică şi de subliniat că acesta este un produs de masă, adresat şi recomandat tuturor“, a conchis analistul financiar.

Mecanismul este încă neclar mai ales înspre partea de tranzacționare, iar cumpărătorul probabil intuiește acest lucru.
Adrian Mitroi, analist financiar

Sursa: www.capital.ro; 29 iunie 2015; autor Adrian Panaite


duminică, 21 iunie 2015

Dobânzile la depozite nu mai dau profit, doar protejează capitalul

Economistul CFA, Adrian Mitroi: "Când sistemul financiar nu dă nimic, nu trebuie să-l mai căutăm"
       Cei care au economii plasate în depozite bancare nu trebuie să se mai aştepte la profit din dobânzi, subliniază analiştii economici, apreciind că, în condiţiile actuale de piaţă, rolul depozitelor a rămas doar cel de protecţie a banilor, nu şi de rentabilitate.
     Specialiştii atrag atenţia că dobânzile ajunse, din punct de vedere nominal, aproape de zero, mai ales în cazul depozitelor în valută, sunt, de fapt, real negative, dacă luăm în calcul rata inflaţiei.
     Economistul Adrian Mitroi, din cadrul CFA România, susţine: "În termeni reali, dobânzile la depozitele în alte valute decât în lei sunt negative, întrucât inflaţia, chiar la un nivel redus, coboară nivelurile dobânzilor, deja ajunse aproape de zero. Deşi inflaţia se măsoară pe o anume perioadă, iar dobânzile pe o altă perioadă, totuşi, de principiu, dobânzile reale pentru depozitele în valută coboară sub zero. Aici vorbim de puterea de cumpărare".
     Potrivit domniei sale, în prezent, nu mai vorbim despre rentabilităţi ale capitalului nostru: "Nu intervine returul de capital, ne mulţumim să ne protejăm capitalul. Este cel mai bun lucru pe care îl poate face economia, pentru că nu mai poate să ne aducă rentabilitate.
     Acum, funcţionăm pe premisa că, "dacă nu rişti, nu câştigi". Înainte, rata fără risc presupunea o rentabilitate mică, dar pozitivă. Depozitele reprezintă cel mai fără risc plasament, dar cel mai puţin rentabil". Singura variantă este reorientarea orizontului investiţional, pe minim 2-3 ani, întrucât prima de maturitate face sens, ne-a precizat domnul Mitroi, adăugând, însă, că şi aici putem avea surprize, întrucât, "în condiţii de necartografiere din punct de vedere economic, putem avea efecte secundare din cauza deflaţiei".
     Acum, cea mai slabă poziţie este cea de creditor, spune economistul, menţionând că este mult mai confortabil să fii debitor, cu amendamentul ca moneda în care ai creditul să nu se aprecieze".
     "Într-o lume hipercompetitivă, nu poţi avea decizii robuste şi infailibile. Cea mai bună abordare este protecţia capitalului, mulţumindu-te şi cu randament real negativ", conchide Adrian Mitroi, subliniind: "Când sistemul financiar nu dă nimic, nu trebuie să-l mai căutăm".
     Cel mai recomandat, în momentul de faţă, este să investim în activele personale, este de părere domnia sa.
     Specialistul apreciază că investiţiile imobiliare perfecte nu există: "Pe termen lung, din punct de vedere al consumatorului de credit, valoarea economică a unei investiţii imobiliare este negativă, luând în calcul costurile de finanţare, resursele alocate pentru întreţinere etc.
     Cea mai proastă idee este să-ţi cumperi un imobil pe datorie ca să-ţi achiţi ratele din chiria încasată".
     Adrian Mitroi concluzionează că cea mai sigură rămâne piaţa de capital, pentru că este "cea mai lichidă, mai îndepărtată de ciclurile economice şi cu o granularitate mai mare".
     În condiţiile actuale, contul de economii se apropie tot mai mult de depozite, diferenţa majoră dintre cele două constând în faptul că primul dintre acestea "oferă convenienţa de a-l avea la dispoziţie", este de părere reprezentantul CFA, care este de părere că "băncile nu fac favoruri legate de conturile de economii, ce reprezintă nişte conturi curente cu dobânzi puţin mai ridicate".
     Oamenii au ca alternativă să investească banii în consum sau să-i plaseze în fonduri mutuale, în investiţii directe pe bursă, în achiziţii de titluri etc., dar toate aceste alternative presupun şi riscuri ridicate.
     * Rata medie a dobânzilor la depozitele în euro nu depăşeşte 1,2%
     Rata medie a dobânzilor la depozitele în lei nu depăşea, ieri, nivelul de 2,35%, indiferent de termen (1,54% pentru depozitele la o lună, 1,96% pentru cele la 3 luni, 2,35% pentru depozitele constituite la 9 luni şi 2,22% pentru cele la 12 luni), în timp ce rata medie a dobânzilor la depozitele în lei era de maxim 1,2% (0,85% la trei luni, 1% la 6 luni, 1,15% la nouă luni şi 1,2% la 12 luni), potrivit calculelor Conso.
     În ceea ce priveşte depozitele în lei, cea mai mare dobândă pentru cele constituite la o lună era, ieri, la Nextebank, respectiv 2,5%, în timp ce dobânda cea mai mică putea fi găsită la BCR (0,3%, de la 1,15% în 14 ianuarie 2015). Nexte Bank şi Marfin Bank oferă cea mai mare dobândă din piaţă la depozitele la trei luni - de 2,6% (de la 3,10, în urmă cu cinci luni) -, la polul opus aflându-se CEC Bank, cu 1% (faţă de 2,15% în ianuarie). Nivelul maxim al dobânzii creşte, pentru depozitele la şase luni comparativ cu cele la trei luni, doar cu 0,20%, până la 2,8% - la Marfin Bank, cel mai mic nivel cifrându-se la 1,25% (la CEC Bank). Pentru depozitele la nouă şi 12 luni, nivelurile minime ale dobânzilor sunt de 1,25% (de la 2,75% în ianuarie), la CEC Bank şi, respectiv, 1,3% (comparativ cu 2,9% acum cinci luni), la Unicredit Ţiriac Bank. Cele mai mari dobânzi pentru termenele menţionate sunt la Banca Comercială Feroviară (2,75% de la 3,5%), respectiv Marfin Bank (3%).
     Pentru depozitele constituite în euro, dobânzile minime sunt de 0,1% la o lună (BCR), 0,2% la trei luni (BCR), 0,5% la şase luni (CEC Bank), 0,75% la nouă luni (Intesa Sanpaoilo Bank) respectiv 0,4% la 12 luni (ING Bank). Depozitele în euro cu cele mai mari dobânzi sunt la Nextebank (1,75% la o lună, 1,9% la trei luni, 2% la şase luni şi 2,1% la 12 luni) şi la Marfin Bank (2,1% la nouă luni). Şi acestea au scăzut constant, de la începutul anului şi până acum.

Sursa: www.bursa.ro; 18 iunie 2015; autor Emilia Olescu

INTERVIU Adrian Mitroi: Marele compomis în privința Greciei îl va face Europa; Grexit nu este un scenariu plauzibil

Marele compromis în privința Greciei îl va face Europa, iar ieșirea țării din zona euro - Grexit nu reprezintă un scenariu plauzibil în momentul de față, consideră Adrian Mitroi, profesor de investiții și finanțe comportamentale în cadrul Academiei de Studii Economice /ASE/. 
"Mie mi se pare o bătălie pentru care am pierdut foarte mult timp și am supralicitat efectele ei și asupra Uniunii Europene și asupra Greciei. Suntem atât de pregătiți încât nu mă îngrijorează absolut deloc. Nici nu este un scenariu plauzibil Grexit. Nu este nici pe departe scenariu plauzibil, indiferent de ce pare acum", a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Adrian Mitroi.
Acesta a subliniat că securitatea socială și politică este esențială pentru Europa, fiind de altfel prioritatea cea mai importantă, iar "o schemă fără Grecia este imposibil de desenat". În opinia acestuia, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional vor găsi o soluție în privința Greciei, chiar dacă Europa va fi cea care va face "marele compromis".
"Eu cred, scenariul tot mai probabil, că vorbim despre teoria jocurilor, la care este expert unul dintre jucători. Ce se întâmplă când doi parteneri, aparent, nu cedează deloc? În general, cel mai puternic va ceda și va maximiza compromisul. Vor trebui creditorii, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, să găsească o soluție", a subliniat Mitroi.
Profesorul de investiții și finanțe comportamentale din cadrul ASE a atras atenția asupra 'dramei' la care asistăm în România pentru că nu s-a obținut o "finanțare elementară" pentru autostrada Comarnic — Brașov, dar și asupra situației grave din Republica Moldova cauzată de 'aparentul skandenberg' Rusia-Uniunea Europeană-America.
AGERPRES: Cum comentați situația din Grecia, țară care a anunțat că nu își poate rambursa datoriile către instituțiile financiare internaționale și riscă intrarea în incapacitate de plată? Considerați că ieșirea Greciei din zona euro poate fi o soluție?
Adrian Mitroi: Este o bătălie fără cravată, dar cu mănuși. Cea din Ucraina este o bătălie cu cravată, dar fără mănuși. Mie mi se pare o bătălie pentru care am pierdut foarte mult timp și am supralicitat efectele ei și asupra Uniunii Europene și asupra Greciei. Suntem atât de pregătiți încât nu mă îngrijorează absolut deloc. Nici nu este un scenariu plauzibil Grexit (ieșirea Greciei din zona euro n.r.). Nu este nici pe departe scenariu plauzibil indiferent de ce pare acum. Prioritățile legate de Grecia ale Uniunii Europene sau așezarea în ordinea corectă a priorităților pune aspectul economic doar foarte departe pe lista de priorități.
AGERPRES: Care considerați că este prioritatea cea mai importantă?
Adrian Mitroi: În primul rând este problema de siguranță a frontierei de Sud a Europei, valul de refugiați care va fi din nou și acolo trebuie găsită o soluție. Deci, prioritatea de securitate socială și politică este esențială, iar o schemă fără Grecia este imposibil de desenat. O altă prioritate este cea de construcție politică. Se muncește la Uniunea Europeană și la zona euro de mult, de prea mult timp și s-a investit mult timp, sunt prea multe interese geopolitice și strategice ca să renunți atât de ușor.
Prioritatea nu este Grecia, este una dintre priorități însă nu economică, ea este mai degrabă politică, strategică. Ține de imaginea Uniunii Europene. Când investești atât de mult, e ca într-un mariaj, în care ai investit foarte mult, un proiect de investiții, iar pierderea aparentă pentru ambele părți este mult prea mare. Politicienii sunt temporari, crizele și acest gen de măsuri sunt definitive. La scara istoriei niciun politician nu poate fi atât de important încât să decidă o măsură atât de radicală.
AGERPRES: În opinia dumneavoastră care considerați că ar fi cel mai bun sau cel mai probabil scenariu în privința Greciei? Ce soluție vedeți?
Adrian Mitroi: Eu cred, scenariul tot mai probabil, că vorbim despre teoria jocurilor, la care este expert unul dintre jucători. Ce se întâmplă când doi parteneri, aparent, nu cedează deloc? În general, cel mai puternic va ceda și va maximiza compromisul. Vor trebui creditorii, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, să găsească o soluție.
Noi, ca analiști economici avem soluția. Este una tehnică. S-ar fi putut găsi pentru Grecia, însă are o slăbiciune politică. Este un mesaj de slăbiciune și îngăduință, dar soluția este și tehnică, de elongare a orizontului datoriei și de inserție, probabil, cu un credit rating multinațional. Deci, dacă aveai un furnizor de credit rating în favoarea Greciei, care ar fi permis elongarea orizontului datoriei, probabil că datoria ar fi părut mai sustenabilă. Greciei nu i se cere imposibilul. TVA-ul cel mai mare este de 23%, au și ei o structură ca și noi de TVA în scădere. Noi am trecut prin aceste chinuri și am ieșit onorabil, așa că nu înțeleg de ce nu vor să facă și ei lucrul acesta.
AGERPRES: Credeți că va reuși Uniunea Europeană să impună Greciei reforme structurale?
Adrian Mitroi: Puse lucrurile în perspectivă cred că vor ceda, vor găsi o formă de "bailout pe silent" ca să le permită să iasă onorabil, mai ales partea europeană, iar Germania are un cuvânt greu de spus. Atitudinea împăciuitoare va câștiga și de data asta. Nu vor reuși să impună Greciei sub nicio formă reformele structurale. Diferențialul de productivitate și de interes pentru reforme structurale este atât de adânc încât această devalorizare internă care este impusă, dacă se impune o devalorizare internă — singura modalitate prin care poți să controlezi finanțele unei națiuni care este parte dintr-o uniune monetară, pentru că nu poate să facă devalorizare externă să deprecieze moneda — această devalorizare internă era simplă, TVA-ul se putea foarte ușor, el este 23%, Ungaria are 27%, se putea face un pas foarte elegant. Probabil vor face ceva compromisuri și grecii, dar marele compromis îl va face, cred, Europa.
AGERPRES: În eventualitatea unui scenariu de ieșire a Greciei din zona euro, cum vedeți lucrurile?
Adrian Mitroi: Chiar și în eventualitatea unui scenariu improbabil, după părerea mea, există deja structurile atât la nivelul Comitetului European de Risc Sistemic, Băncii Centrale Europene, eurosistemului, băncilor centrale, cum este cea din România, care au expunere financiară dinspre Grecia, sistemul este suficient de bine pus la punct. Presiunea pe active periferice, gen leu, va fi temporară și fără de durată. Probabil va agăța un pic dobânzile care vor urca și vor rămâne, dar sunt doar temporare. Nu mă sperie și nu mă îngrijorează. Mi se pare că pierdem mult prea multe resurse inutile. Uităm de fapt că avem alte priorități și drama noastră este că noi nu am reușit să avem nici acum o finanțare elementară pentru o autostradă (Comarnic — Brașov n.r.) de ordinul de mărime de 1,8 miliarde euro.
AGERPRES: Pentru că ați menționat eșecul autostrăzii Comarnic-Brașov, considerați că este bancabil acest proiect?
Adrian Mitroi: Noi nu am reușit să găsim finanțare pentru un elementar 1,8 miliarde euro în anul 2015. Din pământ, din iarbă verde se pot emite obligațiuni. Este integral bancabil. Este esențial pentru dezvoltarea strategică națională. Nu vorbim despre amenajarea unui bloc, sunt niște artere esențiale pentru economia și siguranța națională. Este chestiune de siguranță națională. Cum pădurile sunt o chestiune de siguranță națională, infrastructura este la fel.
AGERPRES: În prezent există o anumită îngrijorare și pentru Republica Moldova. Cum vedeți situația vecinilor noștri?
Adrian Mitroi: Mie mi se par mai grave evenimentele care se întâmplă și nu mai au revers în zona Moldovei și dimensiunea financiară la care este supusă sora noastră, Republica Moldova. Bătălia sau 'aparentul skandenberg' Rusia-Uniunea Europeană-America va avea o consecință directă asupra Moldovei. Noi nu am făcut nimic pentru asta, deși avem toate abilitățile și am putea prin poziția noastră privilegiată față de partenerii noștri să ne expunem poziția asta de ajutor. Prietenii la nevoie se cunosc.
Eu m-aș uita cu cea mai mare seriozitate la responsabilitatea legată de Republica Moldova, care este într-o situație mult mai critică și care aspiră conflictul politic și militar între cele trei mari puteri.

Link: interviu-Adrian-Mitroi-marele-compomis-in-privinta-Greciei-il-va-face-Europa-Grexit-nu-este-un-scenariu-plauzibil
Sursa: www.agerpres.ro; 21 iunie 2015; autor Florin Bărbuţă; editor Nicoleta Gherasi

Criza a lovit din plin Republica Moldova, dar Romania o poate salva

Pozitia strategica din ce in ce mai importanta a Romaniei in regiune "obliga" tara noastra sa adopte o pozitie de lobby in fata Uniunii Europene pentru Republica Moldova, cel putin la nivel declarativ, apreciaza analistul economic Adrian Mitroi, in contextul in care "natiunea-sora" se confrunta cu probleme structurale interne si ar putea pierde sustinerea FMI si a BM.

Chiril Gaburici, care a demisionat din functia de premier pe 12 iunie, le-a reprosat recent politicienilor ca l-au lasat de unul singur, fara parghii, in fata unei provocari economice care ar putea genera insolvabilitate. In lipsa unui acord de finantare cu FMI, Republica Moldova nu va putea evita colapsul, a spus premierul. FMI, insa, conditioneaza deblocarea relatiilor cu Republica Moldova prin lichidarea celor trei banci (Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank) implicate in furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar.
FMI si Banca Mondiala si-au stopat proiectele de finantare a Republicii Moldova, iar UE ar putea intrerupe finantarea reformei justitiei, din cauza neonorarii angajamentelor, iar in aceste conditii, peste cel mult opt saptamani, statul va intra in incapacitate de plata, arata Deutsche Welle. Mai mult, politicienii moldoveni au decis nu lichidarea bancilor cu probleme (asa cum au cerut Chiril Gaburici, FMI si BM), ci nationalizarea Bancii de Economii.
Populatia a inceput deja sa simta efectele disfunctiilor din sistemul financiar-bancar al tarii, iar BNR din Republica Moldova a acordat deja un credit in valoare de 800 milioane lei Bancii de Economii, pentru a o ajuta sa tina piept retragerii masive a depozitelor de catre clienti.
"In Republica Moldova este un sistem foarte fragil, cel financiar-bancar, puternic influentat de catre finanta estica. Nu s-a emancipat, iar noi, pe de alta parte, nu avem investitii acolo. Dar, dispunem de o relativa stabilitate macroeconomica si suntem in pozitia in care putem sari in ajutorul Republicii Moldova, asa cum altii ne-au sarit si noua in ajutor la momentele potrivite cheie, la aderarea in NATO si la Uniunea Europeana. Nu mai avem timp de pierdut pe politici si discutii. Acum este momentul de actiune, deoarece Republica Moldova reprezinta un aliat esential si strategic pentru noi", a declarat analistul economic Adrian Mitroi, pentru wall-street.ro.

Romania, lobby puternic pentru Republica Moldova?

FMI a recomandat Guvernului de la Chisinau sa urgenteze masurile de solutionare a creditelor neperformante, sa relaxeze piata muncii si sa imbunatateasca mediul de afaceri, pentru a evita o degradare substantiala a economiei. Relatiile Republici Moldova cu FMI s-au blocat cu doi ani in urma din cauza neonorarii unor angajamente de catre Guvernul de la Chisinau.
In aceste conditii, ajutorul pe care Romania l-ar putea acorda tarii vecine trebuie sa fie intr-un format acceptabil de catre Uniunea Europeana. "Noi ne putem transforma in avocatul lor. Putem face lobby, deaorece spre deosebire de cat suntem noi de emancipati, in Republica Modova insa exista o societate inapoiata, atat la nivel legislativ, cat si de relatii de business, de corporate government si investitii straine. Este o societate ingrozitor de inapoiata. Ei se uita la noi asa cum ne uitam noi la occident", a spus Adrian Mitroi.
Directorul Bancii Mondiale (BM) pentru Moldova, Alex Kremer, a anuntat marti blocarea relatiilor cu Chisinaul, ceea ce inseamna ca Republica Moldova nu va primi suportul bugetar de 45 de milioane de dolari planificat pentru 2015. Alex Kremer a spus ca relatia BM cu Republica Moldova va ramane inghetata "pana cand autoritatile moldovene vor intreprinde actiuni decisive" pentru solutionarea problemelor din sectorul bancar.
"Noi recomandam autoritatilor ca cele trei banci aflate in prezent sub administrare speciala - Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank - sa fie lichidate. Orice incercare de a nationaliza si recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea si un risc ca banii contribuabililor sa fie utilizati pentru a acoperi pierderile ascunse si pierderile potentiale pe viitor. Nu este exclus ca o parte din datoriile restante ale Bancii de Economii sunt catre persoane implicate in aceasta frauda. Daca acest lucru ar fi adevarat, revitalizarea Bancii de Economii le-ar permite sa extraga si mai multi bani din contul contribuabililor", a atentionat Alex Kremer.
"Ar fi ilogic si iresponsabil ca Banca Mondiala sa transfere in bugetul Moldovei banii actionarilor sai prin usa din fata, in timp ce exista riscuri ca sume si mai mari de bani publici sa fie pierdute prin usa din dos, din cauza fraudelor si coruptiei din sectorul bancar", a comentat Kremer.

Criza economica din Republica Moldova a inceput cu prabusirea monedei nationale

In aceste conditii, fostul ministru moldovean al Finantelor Veaceslav Negruta a explicat ca autoritatile moldovene au la dispozitie cel mult 6 - 8 saptamani pentru a evita un colaps. Riscul ca Guvernul sa nu-si mai poata onora platile interne este major. Leul moldovenesc a inceput sa se deprecieze din nou, la cinci zile dupa caderea guvernului condus de Chiril Gaburici. Conform celor mai pesimiste scenarii, noul val de devalorizare a monedei nationale s-ar putea opri la 40 de lei pentru 1 Euro, fata de 20 de lei cat era miercuri, 17 iunie.
In 2015, datoria externa a Republicii Moldova va ajunge la 100% din PIB. In luna mai, curent, Fondul Monetar International a revizuit radical prognozele privind evolutia economiei si estimeaza ca in acest an PIB va scadea cu 1%, fata de cresterea de 3,5% prognozata in raportul din octombrie 2014. FMI mai arata ca in 2015 datoria publica se va majora cu peste 52%, cea mai mare crestere din Europa Centrala, de Est si Sud-Est, aceasta ajungand sa reprezinte 48% din PIB, comparativ cu 31,5% in anul 2014 si 23,8% in 2013.
"Experienta noastra cu FMI si cu plasele de siguranta, o putem utiliza in acticitatea de lobby pentru Republica Moldova. Este responsabilitatea noastra, indiferent ca ne place sau nu, fata de republica-sora a noastra. Dar, aceasta responsabilitate nu este doar politica si la nivel declarativ, ci poate chiar strict financiara. Noi trebuie sa gasim niste modalitati sa-i ajutam. Dispunem de stabilitate financiar-bancara la standard european. Evident putem face transfer de cunostinte acolo. Noi suntem deja experti in astfel de situatii critice", mai crede Adrian Mitroi.
Sursa: www.wall-street.ro; 18 iunie 2015; autor Marius Alexandru Stanciu, foto Shutterstock / Republica Moldova